Arhitectura Vienei, de la gotic la Hundertwasser: un ghid în clădiri

Pe scurt

Puține orașe te lasă să treci atât de ușor prin opt secole de arhitectură ca Viena. Centrul istoric e în patrimoniul mondial UNESCO, iar pe o distanță de doar câțiva kilometri treci pe lângă o capelă romanică, o catedrală gotică, palate baroce, marile clădiri istoriciste de pe Ringstrasse și primele clădiri moderne ale Europei. Dincolo de Ring, orașul adaugă locuințele sociale ale Vienei Roșii, o biserică-sculptură din beton și obiecțiile colorate ale lui Friedensreich Hundertwasser.

Ghidul e organizat pe epoci, cu clădirile care explică cel mai bine fiecare perioadă. Pentru istorie mai detaliată, citește Viena Habsburgilor; pentru palatele propriu-zise, vezi pagina noastră de palate.

Romanic și gotic: orașul medieval

Sf. Rupert și Sf. Ștefan

Mica Biserică Sf. Rupert, acoperită de iederă, deasupra Canalului Dunării, e considerată prin tradiție cea mai veche biserică din Viena, iar turnul ei romanic simplu amintește de o așezare care nu era mult mai mult decât un punct comercial pe fluviu.

Catedrala Sf. Ștefan spune restul Evului Mediu într-o singură clădire. Fațada de vest, cu Poarta Uriașilor și cele două Turnuri Păgâne, s-a păstrat din biserica romanică; nava înaltă și Turnul de Sud, de aproximativ 136 de metri, sunt gotice. Privește acoperișul din țigle smălțuite, așezate în zigzag, și, pe latura sudică, vulturul bicefal. Urcarea celor 343 de trepte ale Turnului de Sud e cel mai bun mod de a înțelege planul orașului medieval de dedesubt.

Bisericile gotice ale curții

Biserica Augustinienilor, ascunsă în Hofburg, a fost biserica parohială a curții, unde aveau loc nunțile Habsburgilor. Minoritenkirche, cu turnul ei retezat, și mai puțin cunoscuta Maria am Gestade, cu lanterna de piatră ca o dantelă, completează tabloul gotic.

Barocul: orașul de după 1683

Când armata otomană s-a retras de sub zidurile Vienei, în 1683, aristocrația nu mai trebuia să se înghesuie în interiorul fortificațiilor; povestea e în asediul Vienei. A urmat un avânt al construcțiilor, iar Viena a devenit una dintre capitalele barocului european. Doi arhitecți au dominat epoca: Johann Bernhard Fischer von Erlach și Johann Lukas von Hildebrandt.

• Karlskirche: capodopera lui Fischer von Erlach, promisă de împăratul Carol al VI-lea în timpul ciumei din 1713. Două coloane inspirate de Columna lui Traian de la Roma încadrează un portic grecesc și o cupolă ovală — o declarație arhitecturală a ambiției imperiale.
• Belvedere de Sus: palatul de vară construit de Hildebrandt pentru prințul Eugen de Savoia, generalul care a câștigat războaiele cu otomanii, cu grădini în terase coborând spre oraș.
• Palatul Schönbrunn: început după planurile lui Fischer von Erlach și remodelat sub Maria Tereza, al cărei galben a devenit culoarea imperiului.
• Sala de Stat a Bibliotecii Naționale: cei doi Fischer von Erlach, tată și fiu, au creat una dintre cele mai frumoase săli de bibliotecă din lume.
• Biserica Sf. Petru: o bijuterie ovală lângă Graben, aproape de Coloana Ciumei, ea însăși o mulțumire barocă în piatră.

Ringstrasse: istoria ca un catalog de stiluri

În 1857, împăratul Franz Joseph a ordonat demolarea zidurilor orașului, iar în locul lor s-a ridicat un bulevard cu clădiri publice, fiecare îmbrăcată în stilul istoric pe care părea să-l ceară funcția ei. Acesta e istorismul, iar Ringul e vitrina lui cea mai mare; articolul nostru despre Ringstrasse îl parcurge pe tot.

• Biserica Votivă: neogotică, de Heinrich von Ferstel — mulțumire pentru faptul că împăratul a scăpat dintr-un atentat.
• Primăria: neogotică, amintind de orașele libere ale Flandrei și de autoguvernarea civică.
• Parlamentul: neogrec, de Theophil Hansen, pentru locul de naștere al democrației.
• Burgtheater și muzeele gemene, printre care Kunsthistorisches Museum: grandoare neorenascentistă și neobarocă semnată de Gottfried Semper și Carl von Hasenauer.
• Opera de Stat: prima mare clădire a Ringului, inaugurată în 1869 și criticată la început atât de dur, încât niciunul dintre arhitecții ei n-a mai apucat să-i vadă succesul.
• Musikverein: tot Hansen, într-un stil de inspirație grecească, cu Sala de Aur.
• Palais Ferstel: în Innere Stadt, un palat veneto-florentin cu pasaj.

Viena 1900: Secession și Jugendstil

Prin anii 1890, tinerii artiști au respins balul costumat al istorismului. În 1897 au fondat Secession, iar în 1898 Joseph Maria Olbrich le-a dat o sală de expoziții albă, sub o cupolă din frunze de laur aurite: clădirea Secession, cu deviza „Fiecărei epoci arta ei, artei libertatea ei”. Lumea mai largă a lui Klimt, Freud și Mahler e povestită în Viena 1900.

Otto Wagner a fost arhitectul care a dus Viena în modernitate.

• Majolikahaus: un bloc de locuințe pe Linke Wienzeile, cu fațada acoperită de trandafiri din ceramică rezistentă la intemperii.
• Pavilioanele din Karlsplatz: stații din fier verde și marmură albă pentru calea ferată urbană.
• Casa de Economii Poștale: o sală bancară din sticlă și aluminiu, cu nituri vizibile pe fațadă — funcția transformată în ornament.
• Biserica am Steinhof: o biserică cu cupolă aurită pentru un spital de psihiatrie, gândită pentru igienă și lumină.

Plimbarea noastră Jugendstil le leagă pe jos. Rivalul spiritual al lui Wagner a fost Adolf Loos, care condamna ornamentul. Looshaus din Michaelerplatz, cu fața spre Hofburg, a provocat un scandal prin fațada superioară complet netedă, iar tot el a proiectat interiorul sobru al Café Museum, în 1899.

Viena Roșie: arhitectura ca politică socială

Între cele două războaie mondiale, orașul condus de social-democrați a construit zeci de mii de locuințe sociale în jurul unor curți cu grădinițe, spălătorii și biblioteci. Cea mai celebră e Karl-Marx-Hof din Heiligenstadt, un bloc ca o fortăreață, lung de aproximativ un kilometru. Citește Viena Roșie pentru poveste.

După 1945: beton, culoare și sticlă

• Biserica Wotruba: o sculptură din blocuri de beton suprapuse, de sculptorul Fritz Wotruba, pe un deal din Liesing.
• Haas-Haus: clădirea curbă din sticlă a lui Hans Hollein, vizavi de Sf. Ștefan, oglindește catedrala — urâtă la inaugurare, azi un reper.
• Casa Hundertwasser: un bloc de locuințe sociale cu podele denivelate, turle ca de ceapă și copaci pe terase; o privești din afară, apoi vizitezi Kunst Haus Wien.
• Gasometrele: patru rezervoare de gaz din cărămidă transformate în locuințe, birouri și un mall.
• MuseumsQuartier: fostele grajduri imperiale, cu cubul alb al Muzeului Leopold și blocul întunecat de bazalt al mumok adăugate în curte.
• Donau City: turnurile de peste Dunăre, printre care cel mai înalt zgârie-nori din Austria, arată fața orașului în secolul XXI.

O notă despre patrimoniu

Centrul istoric a fost înscris pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în 2001 și figurează din 2017 pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, din cauza unui proiect de clădire înaltă lângă Stadtpark. Disputa dintre conservare și dezvoltare face ea însăși parte din povestea arhitecturii vieneze. Începe plimbarea din Innere Stadt.